Îmbrăcămintea în islam

Musulmanii au obligația să acorde atenție aspectului lor și să se asigure că hainele lor sunt frumoase și curate, mai ales atunci când se află în prezența altor persoane și atunci când efectuează rugăciunile, după cum spune Coranul: „O, fii ai lui Adam! Luați-vă gătelile voastre la toate locurile de rugăciune! [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 7:31]

Allah Preaînaltul le-a îngăduit oamenilor să poarte veșminte frumoase și să arate bine, pentru că aceasta este o formă de pomenire a lui Allah Preaînaltul și a Binecuvântărilor Lui asupra acestora, după cum afirmă Coranul: „Spune [o, Mohammed]: «Cine a oprit podoaba orânduită de Allah, pe care El a făcut-o pentru robii Săi și bunătățile cele trebuincioase pentru viețuire?» Spune [o, Mohammed]: «Ele sunt pentru aceia care cred, în viața lumească, și numai pentru ei în Ziua Învierii. Astfel facem Noi versetele Noastre limpezi pentru niște oameni care știu.»” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 7:32]

Îmbrăcămintea îi oferă omului nenumărate beneficii.

Islamul este religia care stabilește reguli dictate de natura umană pură înnăscută în fiecare ființă umană (fitrah), de raționamentul drept și logica sănătoasă.

Regula de bază în Shariʻah este că toate tipurile de îmbrăcăminte și podoabe sunt permise

Într-adevăr, islamul nu le cere musulmanilor să poarte un anumit tip de haine. Toate tipurile de îmbrăcăminte sunt permise atât timp cât ele servesc scopului dorit, fără să întreacă limitele impuse de islam în această privință.

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a purtat același haine pe care și oamenii din vremea sa le purtau și nu le-a poruncit oamenilor să poarte un anume tip de îmbrăcăminte. El i-a avertizat, însă, cu privire la anumite însușiri ale îmbrăcămintei, pentru că regula de baza a Legii islamice, în general, inclusiv în privința îmbrăcămintei, este că totul este permis, excepție făcând acele lucruri asupra cărora există o interdicție clară, spre deosebire de cazul actelor de adorare, asupra cărora tronează principul interdicției. Aceasta înseamnă că oamenii cărora li se impun acestea nu trebuie să îndeplinească niciun act de adorare, decât având evidența clară că acestea au fost poruncite și orânduite de către Allah Preaînaltul; astfel, niciun act de adorare asupra căruia nu există dovezi din Nobilul Coran sau Sunnah Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu trebuie îndeplinit.

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Mâncați, dați milostenie și îmbrăcați-vă, dar fără extravaganță sau aroganță.” [An-Nasa’i, 2559]

Islamul nu impune un tip de îmbrăcăminte anume, ci omului îi este cerut mai degrabă să își potrivească îmbrăcămintea cu cea specifică poporului său, urmând ceea ce este considerat a fi permis, în afară de ceea ce face excepție de la aceasta.

Tipuri de îmbrăcăminte interzise

1. Îmbrăcămintea care nu acoperă părțile intime. Musulmanii au obligația să își acopere părțile intime cu haine adecvate, după cum spune Coranul: „O, fii ai lui Adam! Noi v-am dat vouă straie care să vă acopere goliciunile [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 7:26] Islamul a determinat standardele de modestie pentru bărbați și pentru femei deopotrivă. Pentru bărbați, minimul a ceea ce trebuie acoperit din trupurile lor este partea cuprinsă între buric și genunchi. Pentru femei, atunci când acestea se află în prezența bărbaților care nu sunt înrudiți cu ele, ele trebuie să își acopere trupurile, cu excepția feței și a mâinilor. Conform cerințelor islamului, îmbrăcămintea trebuie să fie, de asemenea, suficient de largă pentru a acoperi corpul în mod corespunzător. Așadar hainele strâmte și cele transparente nu sunt permise în islam. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a avertizat pe cei care nu se îmbracă modest, numindu-i «tipuri de oameni dintre oamenii Iadului», iar una dintre aceste categorii este cea a «femeilor îmbrăcate, dar totuși dezbrăcate».
2. Îmbrăcămintea care se aseamănă sau o imită pe cea a sexului opus. Acest fel de îmbrăcăminte este strict interzis în islam, iar purtarea unor astfel de haine este considerată a fi un păcat major. Această imitație se poate extinde și include imitarea felului de a vorbi, a felului de a merge și a mișcărilor corpului. Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) „a blestemat bărbații ce poartă haine femeiești și femeile ce poartă haine bărbătești.” [Abu Dawud, 4098] „El a blestemat și bărbații care imită femeile și femeile care imită bărbații.” [Al-Bukhari, 5546] Islamul ține cont de diferențele biologice și structurale dintre bărbați și femei și, astfel, impune un cod vestimentar diferit și îi încurajează să se comporte în conformitate cu raționamentul drept și logica sănătoasă dictate de natura umană pură (fitrah) înnăscută în fiecare ființă umană.

   Se interzice purtarea îmbrăcămintei care imită vestimentația tradițională a nemusulmanilor sau a hainelor cu însemnătate religioasă..

   
3. Îmbrăcămintea care implică imitarea hainelor purtate în mod normal de către nemusulmani, cum ar fi îmbrăcămintea purtată de călugări și preoți și purtatul unui crucifix. Această categorie include, de asemenea, veșmintele specifice unei anumite religii, pentru că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus : „Acela care imită un neam de oameni, face parte dintre ei.” [Abu Dawud, 4031] Această imitație include și purtarea hainelor cu însemne religioase. O astfel de imitare este un semn al slăbiciunii și al lipsei de încredere față de adevărul adoptat. Aici, imitația nu se referă la a îmbrăca haine care sunt predominante în țara în care locuim, chiar dacă acele haine sunt purtate de majoritatea nemusulmanilor, pentru că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) obișnuia să poarte haine care erau comune printre cei din tribul Quraiș, care erau păgâni, excepție făcând acele haine care erau în mod expres interzise.
4. Îmbrăcămintea purtată cu mândrie și vanitate. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Nu va intra in Paradis acela în a cărui inimă se află mândrie chiar și cât greutatea unui atom.” [Muslim, 91] Islamul avertizează bărbații împotriva târâtului veșmintelor pe pământ ca o formă a mândriei. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „În Ziua Judecății, Allah nici măcar nu se va uita către bărbații care-și târăsc veșmintele pe jos din mândrie.” [Al-Bukhari, 3665; Muslim, 2085] Islamul avertizează și împotriva purtării așa-numitelor libās ash-shuhrah. De fapt, acest termen se referă la o serie de lucruri, inclusiv orice tip de îmbrăcăminte ciudată, având calitatea de a atrage atenția publicului larg, ceea ce îl face pe cel care le poartă să iasă în evidență prin aceasta, „îmbrăcămintea notorie” datorită aspectului sau culorii puternice și respingătoare, precum și orice tip de îmbrăcăminte care îl poate face pe cel care o poartă să simtă mândrie și faimă sau să atragă prea multă atenție asupra sa. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Pe cel care poartă haina de shuhrah în această lume Allah îl va face să poarte haina umilinței în Ziua Judecății.” [Ahmad, 5664; Ibn Majah, 3606]

   Îmbrăcămintea extravagantă este interzisă, dar aceasta variază de la o persoană la alta, în funcție de veniturile și obligațiile financiare pe care le are de îndeplinit.

   
5. Îmbrăcămintea din mătase sau împodobită cu aur sau mătase pentru bărbați. Referindu-se la aur și la mătase, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Acestea sunt interzise pentru bărbații din comunitatea mea, dar sunt permise pentru femei.” [Ibn Majah, 3595; Abu Dawud, 4057] Spunând mătase, aici ne referim la mătasea naturală obținută din coconul viermelui de mătase.
6. Îmbrăcămintea extravagantă. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Mâncați, beți, îmbrăcați-vă și dați milostenie, dar fără extravaganță sau aroganță.” [An-Nasa’i, 2559] Modalitatea de a se îmbrăca, însă, variază de la o persoană la alta, în funcție de poziția sa socială. Dacă o persoană este bogată, aceasta poate cumpăra haine pe care o persoană săracă nu și le poate permite, având în vedere venitul său lunar, poziția economică și alte obligații financiare pe care trebuie să le îndeplinească. În timp ce o haină poate fi considerată o formă de extravaganță pentru o persoană săracă, poate să nu fie catalogată ca atare pentru o persoană bogată.