Camăta (Dobânda - ribā)

Este suma adăugată cantității împrumutate inițial, reprezentând astfel un profit pe împrumut, care este strict interzis în islam din cauza prejudiciului și a nedreptății implicate în aceasta.

Ribā este de diverse tipuri, însă cel mai grav tip de ribā și, de altfel, cel mai vehement interzis este cel cu privire la împrumuturi și datorii. Acesta include orice sumă suplimentară prevăzută peste suma inițială care face obiectul împrumutului sau al datoriei și este de două tipuri.

Fiecare împrumut sau datorie din care creditorul obține un profit este o formă de ribā.

• Ribā asupra datoriilor

Acest tip de ribā există în orice datorie care poartă o prevedere cu caracter obligatoriu asupra debitorului, în cazul în care el nu poate să plătească întreaga sumă de bani la momentul stabilit, atunci el trebuie să îi dea creditorului o sumă de bani în plus față de suma inițială care a făcut obiectul datoriei.

Spre exemplu: Ion împrumută 1000 de lei de la Marin și promite să-i restituie după o lună. Însă, după o lună, Ion se găsește în imposibilitatea de a plăti datoria și astfel, Marin, creditorul, stipulează ca Ion fie să plătească pe moment datoria fără niciun ban adăugat peste suma inițială a datoriei, fie să o plătească după încă o lună, dar în suma de 1100 de lei. Dacă și după o lună el va fi în imposibilitatea de a plăti, Marin va amâna plată cu încă o lună, dar cu condiția ca Ion să plătească atunci 1200 de lei şi aşa mai departe.

• Ribā asupra împrumuturilor

În cadrul acestui tip de ribā, o persoană ia de la altă persoană sau de la o bancă un împrumut cu stipularea în momentul încheierii contractului că persoana împrumutată va trebui să plătească creditorului o dobândă anuală asupra căreia ambele părți cad de acord, să spunem 5% din suma împrumutată.

Spre exemplu: Ion este interesat de o casă în valoare de 100,000 lei, dar nu are suficienți bani să o cumpere, așa că ia un împrumut de la bancă, cu condiția să plătească băncii 150,000 lei în loc de 100,000 lei, în rate lunare, pe o perioada de cinci ani.

Ribā este strict interzisă în islam și este unul dintre cele mai mari păcate dacă împrumutul este luat cu dobândă, indiferent că este vorba despre un credit de investiții pentru finanțarea unei afaceri sau industrii sau pentru cumpărarea unui bun vital, cum ar fi, spre exemplu, o casă sau o proprietate, sau un credit de consum pentru uzul personal, al familiei sau pentru gospodărie.

Cu toate acestea, achiziționarea de bunuri în rate, la un preț mai mare decât prețul efectiv care ar fi plătit dacă plata ar fi făcută în numerar nu este considerată o formă de ribā.

Spre exemplu: o persoană are opțiunea de a cumpăra un aparat de bucătărie cu 1000 de lei în numerar sau cu 1200 de lei în rate lunare, plătind proprietarului magazinului de la care a cumpărat aparatul, câte 100 de lei pe lună.

Reglementările islamice cu privire la ribā

Dovezile textuale din Nobilul Coran și din Tradițiile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) subliniază că ribā este strict interzisă in islam, aceasta fiind unul dintre păcatele majore. Allah Preaînaltul nu a declarat război niciunora dintre păcătoși, cu excepția celor ce se folosesc de ribā. De fapt, ribā nu este interzisă numai în islam, ci în toate religiile divine anterioare. Această hotărâre, însă, a fost schimbată după numeroase denaturări strecurate în textele religioase ale acestor religii, care au modificat multe alte prescripții. Allah Preaînaltul menționează că El a coborât pedeapsa asupra unui grup dintre oamenii Cărții „[...] din pricina luării de către ei a cametei - măcar că le-a fost oprită [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 4:161]

Pedeapsa pentru ribā

1. Persoanele implicate în tranzacții cămătărești se expun unui război pe care Allah Preaînaltul și Trimisul Său (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-au declarat împotriva celor care se ocupă cu ribā, devenind astfel dușmanii lor. Coranul spune: „Dacă nu o veți face, vi se vestește război din partea lui Allah și a Trimisului Său. Însă dacă vă veți căi, veți avea banii voștri [mai puțin camăta]. Nu nedreptățiți și nu veți fi nedreptățiți.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 2:279] Într-adevăr, un astfel de război poate lăsa urme devastatoare, atât fizice, cât și psihice. Numeroasele forme severe de anxietate și depresie care au afectat oamenii în zilele noastre sunt unele semne ale războiului pe care Allah Preaînaltul l-a declarat celor care nesocotesc Poruncile Lui prin efectuarea de tranzacții cămătărești. Efectele unui astfel de război în Viața de Apoi vor fi mai grave decât ne-am putea imagina.
2. Cei care efectuează tranzacții cămătărești de orice fel sunt privați de Mila lui Allah Preaînaltul. Jābir ibn ‘Abd Allah (Allah fie mulțumit de el!) a relatat că: „Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a blestemat pe cel care acceptă ribā, pe cel care o plătește, pe cel care o scrie [înregistrează] și pe cel care este martor la aceasta. El a spus: «Aceștia au același păcat!»” [Muslim, 1597]
3. Ei vor fi înviați în Ziua Judecății într-o manieră atât de neplăcută încât vor fi uluiți, vor fi cuprinși de spasme și de tremurat întocmai ca aceia care suferă de nebunie sau de convulsii epileptice. Coranul spune: „Cei care mănâncă din camătă nu se vor ridica [în Ziua de Apoi] decât așa cum se poticnește cel atins de Şeitan [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 2:275]
4. Profiturile realizate din tranzacțiile cămătărești, indiferent cât de mari pot părea, vor fi lipsite de orice binecuvântare, iar cei care fac uz de astfel de profituri nu-și vor găsi nici fericirea și nici liniștea, după cum spune Coranul: „Allah nimicește camăta și sporește milosteniile [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 2:276]

Efectele negative ale cametei (ribā) asupra societății si a individului

Islamul a interzis complet camăta (ribā) din cauza prejudiciilor mari cauzate atât societății, cât și individului. Printre aceste efecte negative se numără:

1. Duce la nereguli severe în distribuția bogăției și crește diferența dintre bogați și săraci

Deoarece ribā tinde să concentreze averea doar în mâinile câtorva indivizi și împiedică utilizarea acesteia pentru binele general al comunității, ea provoacă o distribuție inechitabilă a bogăției și a resurselor și împarte societatea într-o mică minoritate super bogată și o majoritate săracă sau plină de lipsuri; o situație care, în mod normal, dă naștere la ură și infracțiuni în societate.

2. Încurajează extravaganța și risipa

Faptul că luarea de împrumuturi de la instituțiile financiare care percep dobânzi la astfel de credite a devenit mult mai ușor accesibilă decât înainte a încurajat mulți oameni să devină mari risipitori. Găsind instituții financiare de la care să împrumute bani pentru a-și satisface toate tipurile de nevoi, oamenii au tendința de a cheltui exagerat pe produse de lux, pentru a se trezi după aceea împovărați de datorii pe care nu le mai pot achita și care le vor cauza depresie, anxietate și stres.

3. Descurajează întreprinzătorii să investească în proiecte interne benefice

Atrași de câștigurile din dobânzile pe care sistemul cămătăresc le-a permis investitorilor să le obțină din capitalul lor, ei renunță să își investească capitalul în proiecte industriale, agricole și comerciale locale, indiferent cât de benefice ar putea fi acestea pentru societate, din pricina ideii că aceste proiecte sunt riscante și necesită un efort mai mare.

4. Privează averea de orice binecuvântare și duce la crize economice

Toate crizele economice suferite de instituțiile financiare și persoanele fizice deopotrivă, sunt în principal cauzate de persistența în implicarea în tranzacții cămătărești și sunt câteva dintre motivele pentru care astfel de tranzacții sunt private de orice binecuvântare, spre deosebire de actele de caritate, care binecuvântează averea și o sporesc. Allah Preaînaltul spune în Nobilul Coran: „Allah nimicește camăta și sporește milosteniile.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 2:276]

Ribā privează averea de orice binecuvântare și duce la crize economice.

Care este hotărârea islamică privitoare la o persoană care îmbrățișează islamul în timp ce ea este o parte a unui contract cămătăresc?

Pot exista două situații:

1. Dacă ea este partea care ia dobânda, va avea dreptul numai la capitalul său și va trebui să renunțe, imediat ce îmbrățișează islamul, la a lua orice fel de camătă. Coranul spune: „Însă dacă vă veți căi, veți avea banii voștri [mai puțin camăta]. Nu nedreptățiți și nu veți fi nedreptățiți.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 2:279]
2. Dacă ea este partea care plătește dobânda, pot exista două situații:

• Dacă ea (persoana) poate anula contractul fără a suporta pierderi uriașe, atunci trebuie să o facă.
• Dacă, totuși, nu poate anula contractul decât prin pierderi uriașe, atunci poate îndeplini condițiile contractului, însă trebuie să demonstreze o hotărâre fermă și să nu mai ia niciodată parte la astfel de contracte. Coranul spune: „Cei care mănâncă din camătă nu se vor ridica [în Ziua de Apoi] decât așa cum se poticnește cel atins de Şeitan.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 2:275]