Înșelăciunea din neștiință și incertitudine (gharar)

Un contract care se bazează pe incertitudine și ignoranță (gharar) este acela care implică un anumit grad de risc sau înșelăciune, care va duce la dezacorduri și dispute între părțile contractante sau poate favoriza situația în care una dintre părți o nedreptățește pe cealaltă.

Islamul a interzis strict acest tip de contract, cu scopul de a opri orice poate duce la dispute și toate formele de nedreptate. De fapt, îl declară interzis chiar dacă ar putea fi o practică acceptabilă între oameni, pentru că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis vânzările care implică înșelăciune prin neștiință și dezinformare. [Muslim, 1513]

Exemple de contracte de vânzări care implică înșelăciune prin neștiință

1. Vânzarea fructelor înainte de a se coace și a deveni gata de cules. Într-adevăr, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a interzis vânzarea de curmale până când nu devine clar faptul că pot fi folosite și că sunt potrivite pentru consum, deoarece există posibilitatea ca ele să putrezească și să nu se coacă.
2. Plata unei anumite sume de bani pentru a cumpăra o cutie, neștiind însă dacă are sau nu vreo valoare conținutul acesteia.

Circumstanțele în care gharar (ignoranța și incertitudinea) pot afecta contractul.

Un contract poate fi afectat și făcut nepermis dacă el implică o mare parte de incertitudine și ignoranță (gharar) și dacă această incertitudine și ignoranță se referă la contractul original şi nu la urmările sale.

Prin urmare, un musulman poate achiziționa o casă, chiar dacă el nu este conștient de unele lucruri precum tipul de materiale utilizate la construirea casei și tipul de vopsea folosit la vopsirea ei, pentru că o astfel de neștiință este mai degrabă banală și nu afectează obiectul contractului.

Nedreptatea și luarea pe nedrept a bunurilor altora

Islamul consideră actul de a lua averea altor persoane pe nedrept, oricât de mică ar fi această avere, ca fiind unul dintre cele mai odioase păcate.

Nedreptatea este una dintre faptele cele mai odioase împotriva căreia islamul ne-a avertizat vehement. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus în acest sens: „Feriți-vă de nedreptate, pentru că nedreptatea va fi întuneric în Ziua Judecății.” [Al-Bukhari, 2447; Muslim, 2579] Într-adevăr, islamul consideră actul de a lua averea altor persoane pe nedrept, oricât de mică ar fi aceasta, ca fiind unul dintre cele mai odioase păcate și îi avertizează pe cei care îl comit asupra unei pedepse severe în Viața de Apoi, după cum a spus Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Dacă cineva ia o bucată de teren pe nedrept, lungimea acestuia din cele șapte pământuri va fi legată în jurul gâtului său în Ziua Învierii.” [Al-Bukhari, 2453; Muslim, 1612]

Exemple de forme de nedreptate comise în tranzacțiile comerciale

1. Constrângerea: o tranzacție care se desfășoară sub constrângere anulează contractul. Într-adevăr, acordul comun între părțile contractante este o condiție necesară pentru validitatea unei tranzacții de afaceri, așa cum a spus Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „O vânzare poate fi efectuată doar de comun acord.” [Ibn Majah, 2185]
2. Necinstea: a înșela alte persoane pentru a le lua averea sau bunurile pe nedrept este unul dintre cele mai grave păcate, așa cum a spus Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Cel care ne înșală nu este unul dintre noi.” [Muslim, 101] Odată, în timp ce Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) se afla în piață, a trecut pe lângă o grămadă de alimente și a pus mâinile în interiorul acestora. Simțind umezeală pe degetele sale, l-a chemat pe vânzător și l-a întrebat: „«Ce este aceasta?» El (vânzătorul) a răspuns: «Au fost lăsate în ploaie, o, Mesager al lui Allah.» Atunci, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a întrebat: «De ce nu ai pus mâncarea umedă în vârful grămezii, astfel încât oamenii să o poată vedea?» Apoi a spus: «Cine ne înșală, nu este dintre noi.»” [At-Tirmidhi, 1315]

   Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a blestemat pe cei care dau mită și pe cei care o primesc.

   
3. Manipularea Legii: atunci când își prezintă cazurile în instanță, unii oameni vicleni vorbesc pe tonuri mieroase și într-o manieră convingătoare pentru a lua averea altor persoane pe nedrept, fără să realizeze că, dacă judecătorul va da o sentință în favoarea lor, el nu poate transforma minciuna în adevăr. Adresându-se companionilor săi (Allah să fie mulțumit de ei!), Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cu adevărat, eu nu sunt altceva decât un om, și părțile litigante vin la mine pentru a le soluționa disputele. Este posibil ca unul dintre voi să-și prezinte cazul într-un mod mai elocvent și mai convingător decât adversarul său, iar prin prisma acestora aș putea să-l consider îndreptățit și astfel să dau o hotărâre în favoarea sa, bazată pe ceea ce am auzit. Prin urmare, dacă am dat vreodată dreptul unui musulman altcuiva, din greșeală, [iar el știe că aceasta este greșit], atunci, cel care știe că nu i se cuvine ceea ce i-am dat, să nu îl ia, pentru că, de fapt prin aceasta, eu nu i-am oferit nimic altceva decât o bucată de Foc.” [Al-Bukhari, 6748; Muslim, 1713]
4. Mita: mita este o sumă de bani dată sau un serviciu prestat cu scopul de a influența judecata sau comportamentul unei persoane aflate într-o poziție de încredere și, prin urmare, obținerea a ceva ilegal. Islamul consideră mita a fi una dintre formele cele mai atroce de nedreptate și unul dintre păcatele cele mai odioase. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a blestemat pe cei care dau mită și pe cei care o acceptă. [At-Tirmidhi, 1337].

Când mita se răspândește, aceasta distruge însăși structura societății și afectează dezvoltarea și prosperitatea acesteia.

Care este hotărârea islamică în ceea ce privește o persoană care a luat averea oamenilor pe nedrept înainte de a îmbrățișa islamul?

Dacă o persoană îmbrățișează islamul în timp ce se află încă în posesia banilor pe care i-a dobândit în urma înșelătoriei sau a agresării altora, prin furt sau delapidare, atunci ea trebuie să îi restituie proprietarilor de drept atât timp cât îi cunoaște și poate face acest lucru fără a atrage un prejudiciu asupra sa.

Chiar dacă a comis o astfel de nedreptate înainte de a îmbrățișa islamul, banii pe care i-a luat de la alte persoane pe nedrept se află încă în posesia lui și trebuie să îi restituie proprietarilor legitimi, conform spuselor lui Allah Preaînaltul: „Allah vă poruncește să dați înapoi stăpânilor lor lucrurile încredințate.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 4:58]

Dacă, totuși, nu îi cunoaște pe proprietarii de drept, după epuizarea tuturor căilor posibile de a afla cine sunt, ea poate scăpa de banii respectivi, oferindu-i drept milostenie.

Jocurile de noroc

Jocurile de noroc îi fac pe cei care le practică să fie prinși în gheara dependenței.

Ce sunt jocurile de noroc?

Jocurile de noroc presupun riscarea banilor pe rezultatul unui concurs de șanse. În acest fel, o persoană riscă bani în urma unui acord ca ea sau altcineva să primească ceva de valoare în cazul unui anumit rezultat. Pe scurt, jocurile de noroc implică pariuri din care trebuie să rezulte, fie un câștig, fie o pierdere, iar pariorul câștigă exclusiv în urma pierderii suferite de altul.

Hotărârea islamică privind jocurile de noroc

Jocurile de noroc sunt strict interzise, după cum susțin dovezi textuale din Nobilul Coran și tradițiile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), printre care:

1. Allah Preaînaltul consideră păcatul de a se angaja în jocuri de noroc a fi mult mai mare decât profitul obținut din acesta, precum spune Coranul: „Ei te întreabă despre vin [khamr] și despre maysir [jocurile de noroc]. Spune: «În amândouă este mare păcat și sunt și unele foloase pentru oameni, dar în amândouă păcatul este mai mare decât folosul!»” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 2:219]
2. Allah Preaînaltul consideră jocurile de noroc a fi un tip de mizerie și urâciune, din cauza efectelor sale negative asupra individului și a societății și le poruncește credincioșilor să le evite, deoarece seamănă animozitate şi ură între ei și îi ține departe de pomenirea lui Allah Preaînaltul și de rugăciune, așa cum spune Coranul: „O, voi cei care credeți! Vinul, jocul de noroc, pietrele ridicate [idolii] și săgețile [pentru prezicere] sunt numai murdării din lucrătura lui șeitan. Deci feriți-vă de ele ca să izbândiți! ~ Doară șeitan dorește să semene între voi dușmănie și ură, prin vin și prin jocul de noroc, și să vă abată de la pomenirea lui Allah și de la rugăciune [as-salāh]. Oare nu vă veți opri voi [de la acestea]?” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 5:90-91]

Efectele negative ale jocurilor de noroc asupra individului și a societății

Jocurile de noroc au numeroase efecte adverse asupra individului și a societății, printre care și următoarele:

1. Acestea duc la animozitate și ură între jucători, atunci când prietenii joacă și unul dintre ei câștigă și ia banii celorlalți, ei vor simți, fără îndoială, ură față de el și vor ține ranchiună și chiar vor complota împotriva lui și îl vor agresa. Acesta este un fapt cunoscut, bazat pe observarea fenomenului. Coranul spune referitor la acest context: „Doară Şeitan dorește să semene între voi dușmănie și ură, prin vin și prin jocul de noroc.” În plus, acestea distrag atenția de la rugăciunile obligatorii și pomenirea lui Allah Preaînaltul, precum ne spune Coranul, în contextul menționării efortului neobosit al Satanei de a face jocurile de noroc atractive pentru om – „și să vă abată de la pomenirea lui Allah și de la rugăciune [as-salāh]. Oare nu vă veți opri voi [de la acestea]?” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 5:90-91]
2. Distrug averea și cauzează pierderi financiare mari și probleme personale sau juridice jucătorilor.
3. Fiorul jocurilor de noroc, precum și posibilitatea de a câștiga, produce dependență. În cazul în care jucătorul câștigă, el devine lacom și se lasă dus de val, plin de speranța de a dobândi și mai multe câștiguri necinstite. Dacă pierde, el nu renunță ușor și continuă jocurile de noroc, în speranța că va recupera ceea ce a pierdut. Atât câștigul, cât și pierderea stau în calea muncii productive și constituie un rău care distruge societatea..