Credința în Mesageri

Nevoia oamenilor de un Mesaj Divin

Oamenii au nevoie de un Mesaj Divin, care să le arate Poruncile lui Allah și care să-i călăuzească către Calea cea Dreaptă. Fără îndoială că Mesajul Divin este sufletul, lumina și viața acestei lumi, fără de care aceasta ar fi moartă și omul s-ar afunda în întunericul ignoranței și al rătăcirii.

Tocmai de aceea, Allah Cel Atotputernic numește Mesajul Său „duh”, deoarece nu poate exista viață fără duh, după cum spune Coranul: „Astfel, ți-am revelat Noi un Duh, la Porunca Noastră. Tu nu ai știut [mai înainte] ce este Cartea și ce este credința, însă Noi am făcut-o lumina cu care călăuzim pe cine voim dintre robii Noștri. Și tu călăuzești pe un drum drept.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 42:52]

Chiar dacă, în general, intelectul poate distinge între bine și rău, nu este cu putință ca acesta să înțeleagă toate detaliile acestor diferențieri și nici nu este capabil să împlinească acte de adorare în maniera corectă, fără călăuzirea Revelației și a Mesajului Divin.

Astfel, succesul și fericirea pot fi atinse numai urmând călăuzirea Trimișilor lui Allah (Pacea fie asupra lor!). În mod asemănător, nu se poate trage o linie demarcatoare între bine și rău fără a urma exemplul lor. Așadar, oricine refuză călăuzirea Mesajului Divin va duce, cu siguranță, o viață nefericită și jalnică, cu atât mai rea cu cât gradul de respingere a acestuia este mai mare.

Este unul dintre stâlpii credinței

Credința în Trimișii lui Allah (Pacea fie asupra lor!) este unul dintre cei șase stâlpi ai credinței (imān), așa cum spune Coranul: „Trimisul a crezut în ceea ce i-a fost revelat de la Domnul său, asemenea și dreptcredincioșii. Fiecare [dintre ei] a crezut în Allah, în îngerii Lui, în Scripturile Lui și în Trimișii Lui.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 2:285]

Acest verset face cât se poate de clar faptul că trebuie să credem în toți Trimișii lui Allah, fără să facem vreo deosebire între ei. Așadar, nu trebuie să credem în unii și să îi respingem pe alții, așa cum au făcut evreii și creștinii.

Vorbind despre definiția credinței (imān), Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Înseamnă să crezi în Allah, în îngerii Săi, în Cărțile Sale, în Trimișii Săi, în Ziua de Apoi și în destin, cu ceea ce este bun sau rău în el.” [Muslim, 8]

Semnificaţia credinței în Trimișii lui Allah

Aceasta presupune credința fermă că Allah Preaînaltul a trimis un Mesager fiecărui popor și comunități, chemându-i pe membrii acestora la adorarea exclusivă a lui Allah, că toți Trimișii lui Allah (Pacea fie asupra lor!) erau robi onești, cinstiți, demni de încredere și drept călăuziți, care s-au străduit din răsputeri să-și călăuzească popoarele către Calea cea Dreaptă și le-a transmis Relevația lui Allah în totalitate, fără să ascundă, să omită sau să adauge nimic. Coranul spune: „[...] Dar oare le revine Trimișilor altceva decât să transmită Mesajul în mod clar?” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 16:35]

Ce presupune credința în Trimișii lui Allah?

1. Credința că mesajul lor este în totalitate de la Allah Preaînaltul și că El i-a trimis pe toți cu același mesaj și anume adorarea exclusivă a lui Allah, așa cum spune Coranul: „Noi am trimis la fiecare comunitate un Trimis [ca să le zică]: «Adorați-L pe Allah și țineți-vă departe de Taghūt [falsele zeități]!» [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 16:36]

Conținutul anumitor prescripții poate varia între mesajele cu care Profeții (Pacea fie asupra lor!) au fost trimiși, aşa cum sunt lucrurile permise și interzise fiecărei comunități, în conformitate cu ce era cel mai bine pentru fiecare popor la acel moment, așa cum spune Coranul: „[...] Fiecăruia dintre voi Noi i-am dat o lege și o rânduială [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 5:48]

2. Credința în toți Profeții și Mesagerii. Credem în acei Profeți (Pacea fie asupra lor!) ale căror nume le-a menționat Allah Preaînaltul, precum Noe, Avraam, Moise, Isus și Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lor!). În ceea ce îi privește însă pe cei ale căror nume Allah nu le-a precizat, credem în ei, în general. Acela care nu crede în mesajul vreunui Profet este asemeni celui care nu crede în niciun Profet.

3. Credința în toate relatările despre Profeți și miracolele lor menționate în Coran și în Tradițiile Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), ca, spre exemplu, istorisirea despre cum a despărțit Allah Preaînaltul apele Mării Roșii pentru Moise.

4. A acționa în conformitate cu poruncile revelate Profetului nostru, Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), care este ultimul Profet și cel mai bun dintre ei.

Câteva dintre caracteristicile Mesagerilor

1. Trimișii lui Allah (Pacea fie asupra lor!) sunt oameni, iar singura diferență dintre noi și ei este aceea că Allah Preaînaltul i-a ales să primească Revelațiile Sale și să răspândească Mesajul Său, după cum afirmă Coranul: „Nu am trimis înainte de tine decât bărbați cărora le-am revelat [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 21:7]

Așadar, ei nu posedau niciun fel de însușiri divine, erau simple ființe umane, care aveau o aparență fizică fără cusur și o conduită morală impecabilă. Ei au fost cei mai onorabili dintre oameni în ceea ce privește descendența și s-au bucurat de o minte sănătoasă, o gândire limpede și un discurs convingător, lucruri care i-a îndreptățit să își asume responsabilitatea răspândirii Mesajului Divin și să suporte povara Profeției.

Allah Cel Atotputernic a ales Mesageri dintre oameni pentru ca aceștia să fie un exemplu bun de urmat pentru semenii lor și pentru ca oamenii să le poată călca pe urme.

2. Allah Preaînaltul i-a ales pe ei dintre oameni pentru ca ei să transmită Mesajul Divin, întocmai cum ni se spune în Coran: „Spune [o, Mohammed]: «Ci eu sunt doar un om, ca și voi! Și mi s-a revelat mie că Domnul vostru este un Domn Unic! Acela care nădăjduiește să-L întâlnească pe Domnul său să săvârșească fapte bune și să nu asocieze pe nimeni altcineva la adorarea Domnului său!»” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 18:110]

Așadar, este clar că Profeția nu poate fi obţinută ca o consecință a purității spirituale, a inteligenței sau a logicii, ci sarcina Profeției poate fi desemnată numai prin Voință Divină, și Allah Preaînaltul știe cel mai bine pe cine să numească pentru a-I fi Mesager, după cum este scris în Coran: „[...] Însă Allah știe mai bine cui trimite Mesajul Său [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 6: 124]

3. Sunt infailibili, în sensul că ei nu fac nicio greșeală în procesul răspândirii Mesajului lui Allah oamenilor și în îndeplinirea a ceea ce Allah le-a revelat.
4. Sinceritatea: ei sunt sinceri în ceea ce spun și fac, așa cum este arătat în Coran: „[...] Aceasta este ceea ce a făgăduit Ar-Rahman [Preamilostivul], iar Trimișii au spus adevărul.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 36:52]
5. Răbdarea și perseverența: ei au chemat lumea la religia lui Allah Preaînaltul, aducând vești bune și avertizând-o, și au fost încercați cu diverse greutăți, însă au îndurat toate acestea cu răbdare, de dragul de a face Cuvântul lui Allah triumfător, așa cum afirmă Coranul: „Deci rabdă, așa cum au răbdat cei statornici dintre Trimiși [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 46:35]

Semnele și miracolele Mesagerilor lui Allah

Allah Preaînaltul i-a ajutat pe Trimişii Săi (Pacea fie asupra lor!) cu o serie de semne şi de miracole, printre care se numără înzestrarea lor cu versete clare, chestiune pe care oamenii (obișnuiți) nu au primit-o, deoarece nu au această putere. Toate acestea afirmă sinceritatea lor şi dovedesc Profeția lor.

Miracolul sau muʻjizah este un eveniment extraordinar în lumea fizică, fapt care întrece toate puterile umane sau naturale cunoscute. Este înfăptuit de către Profeți, prin Voia lui Allah, pentru a le spori credibilitatea și pentru a-i acredita ca Trimiși adevărați ai lui Allah.

Exemple de astfel de miracole:

• Toiagul lui Moise (Pacea fie asupra sa!) transformat în șarpe.
• Vestirea făcută de Isus (Pacea fie asupra sa!) cu privire la ceea ce au mâncat oamenii săi și au strâns în casele lor.
• Scindarea lunii înfăptuită de către Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).

Credința musulmanilor în Isus (Pacea fie asupra sa!)

1. El a fost unul dintre cei mai măreți Trimiși ai lui Allah și unul dintre cei puși la loc de mare cinste. Într-adevăr, el (Pacea fie asupra sa!) este unul dintre Mesagerii pe care Allah îi descrie în Coran ca având „voință fermă” – şi anume Mohammed Noe, Avraam, Moise, Isus (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lor!). Despre acești Profeți, Coranul spune: „[Adu-ți aminte] când am făcut noi legământ cu Profeții și cu tine, cu Noe, cu Avraam, cu Moise și cu Isus – fiul Mariei – și când am luat de la ei legământ puternic.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 33:7]
2. El a fost un om simplu, fără niciun atribut divin, pe care Allah Cel Atotputernic l-a trimis să îi călăuzească pe fiii lui Israel dăruindu-i un număr de miracole, așa cum spune Coranul: „El nu este decât un Rob, asupra căruia Noi ne-am revărsat Harul Nostru și din care am făcut o pildă pentru fiii lui Israel.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 43:59] El nu le-a poruncit oamenilor săi să îl considere pe el și pe mama sa, Maria (Pacea fie asupra lor!), divinități alături de Allah Preaînaltul; el doar le-a cerut să facă precum i-a poruncit Allah să le spună: „[...] Adorați-L pe Allah, Domnul meu și Domnul vostru! [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 5:117]

Musulmanii cred că Isus (Pacea fie asupra sa!) a fost unul dintre cei mai însemnați Mesageri ai lui Allah, însă el nu a avut nicio însușire divină și nu a fost nici ucis, nici crucificat.

1. El este fiul Mariei, o femeie pură, pioasă și virgină, care, cu sinceritate, s-a devotat întru totul adorării lui Allah Preaînaltul. L-a născut pe Isus (Pacea fie asupra sa!) după ce acesta a fost conceput, în mod miraculos, fără tată, la fel ca Adam (Pacea fie asupra sa!), așa cum afirmă Coranul: „Înaintea lui Allah, Isus este asemenea lui Adam, pe care El l-a făcut din lut și apoi i-a zis lui «Fii!» și el a fost.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 3:59]
2. Între el și Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lor!) nu a mai fost niciun alt Profet. De fapt, Isus (Pacea fie asupra sa!) a adus vestea venirii Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), după cum spune Coranul: „Şi [adu-ţi aminte] când Isa [Isus], fiul lui Mariam [Maria], a spus: «O, fii ai lui Israel! Eu sunt Mesagerul lui Allah pentru voi, confirmând Taurah [Tora, care i-a fost trimisă lui Moise] de dinainte de mine şi aducându-vă [vouă] vestea bună a [venirii] unui Mesager ce va veni după mine, al cărui nume va fi Ahmad [un alt nume al Profetului Mohammed]!» [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 61:6]
3. Credem în miracolele pe care el le-a săvârșit, cu Voia lui Allah Preaînaltul. El (Pacea fie asupra sa!) a vindecat oamenii de lepră, a vindecat orbul, a înviat morții, le-a vestit oamenilor ceea ce mâncaseră și ceea ce aveau strâns în casele lor, toate acestea numai cu permisiunea lui Allah Preaînaltul. Allah l-a înzestrat cu puterea de a îndeplini aceste miracole pentru a dovedi că Isus (Pacea fie asupra sa!) este cu adevărat Mesagerul Său, pe care El l-a trimis cu Mesajul Divin.
4. Cel care nu crede că Isus (Pacea fie asupra sa!) a fost Robul și Mesagerul lui Allah și nu dezaprobă în mod vehement afirmațiile evreilor la adresa lui, pe care Allah le-a arătat ca fiind false, nu este considerat a fi un adevărat credincios. Totodată, trebuie să dezaprobăm convingerile creștinilor cu privire la Isus (Pacea fie asupra sa!), care au rătăcit foarte mult considerându-l pe el și pe mama lui a fi divinități alături de Allah Preaînaltul. Aceștia pretind că Isus (Pacea fie asupra sa!) este fiul lui Dumnezeu sau adoptă doctrina Trinității, referindu-se la Allah ca fiind parte a acesteia. Mărire Lui, El este cu mult mai presus de ceea ce spun ei!
5. El nu a fost nici ucis, nici crucificat. De fapt, el (Pacea fie asupra sa!) a fost înălțat de către Allah Preaînaltul la Cer în vreme ce Allah a făcut pe altcineva să semene cu Isus (Pacea fie asupra sa!) și i-a făcut pe ceilalți să creadă că acesta a fost crucificat. În Nobilul Coran, este menționat acest lucru: „Și din pricina vorbelor lor: «Noi l-am omorât pe Mesia Isus, fiul Mariei, Trimisul lui Allah!», în vreme ce ei nu l-au omorât, nici nu l-au răstignit pe cruce, ci a fost făcut [cineva] să semene cu el! Cei care au avut păreri diferite în privința lui [Isus], au fost în îndoială [în legătură cu moartea lui]; ei nu au avut cunoștință sigură despre ea [moartea lui], ci doar au urmat unor presupuneri. De bună seamă, nu l-au omorât, ~ Ci Allah l-a înălțat la El. Iar Allah este ʻAzīz [Invincibil, Atotputernic], Hakīm [Preaînțelept] ~ Nu va fi niciunul dintre oamenii Cărții care să nu creadă în el, înaintea morții sale. Iar în Ziua de Apoi, el va fi martor împotriva lor.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 4:157-159] Astfel, Allah Preaînaltul l-a apărat și l-a înălțat la Cer. El va reveni pe Pământ în cele din urmă și va conduce după legea lui Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), apoi va muri și va fi îngropat și va fi apoi înviat ca toți ceilalți oameni, așa cum spune Coranul: „Din el v-am creat, în el vă vom întoarce și din el vă vom scoate încă o dată.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 20:55]

Credința în Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ca Profet și Mesager al lui Allah

• Credem că Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost Robul și Mesagerul lui Allah, că el este cel mai bun dintre toți oamenii și ultimul dintre Profeți, așadar, nu va mai fi urmat de niciun alt Profet. El a transmis Mesajul Divin în totalitate, așa cum i-a fost încredințat, și-a îndeplinit datoria de Profet, a sfătuit cu sinceritate comunitatea musulmană și s-a străduit cât de mult a putut pe Calea lui Allah.
• Credem tot ceea ce el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus, ne supunem poruncilor sale și evităm acele lucruri asupra cărora ne-a avertizat și de la care ne-a oprit. Trebuie să Îl adorăm pe Allah Preaînaltul în conformitate cu îndrumările sale (Sunnah) și să nu luăm pe nimeni altcineva în afară de el ca exemplu. Coranul spune: „Ați avut voi în Trimisul lui Allah o pildă frumoasă, pentru cel care nădăjduiește în Allah și în Ziua de Apoi și Îl pomenește pe Allah mereu.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 33:21]
• Trebuie să îl iubim pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mai mult decât pe părinții noștri, pe copiii noștri și chiar întreaga omenire. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Niciunul dintre voi nu va crede cu adevărat până când nu mă va iubi pe mine mai mult decât pe părintele lui, pe copilul lui și (chiar mai mult decât) întreaga omenire.” [Al-Bukhari, 15; Muslim, 44] Însă, iubirea față de Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) nu poate fi atinsă decât respectându-i Sunnah. Fără îndoială că adevărata fericire și călăuzirea sigură nu pot fi atinse fără a ne supune lui, după cum spune Coranul: „[...] Iar de vă veți supune lui, veți fi călăuziți. Și nu-i revine Trimisului decât transmiterea limpede [a Mesajului].” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 24:54]
• Trebuie să primim tot ceea ce el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) ne-a adus de la Allah Cel Atotputernic și să aderăm la Sunnah lui, punând mare preț pe călăuzirea primită de la el, așa cum spune Coranul: „Însă, nu! [Jur] pe Domnul Tău! Nu vor crede ei [cu adevărat] până ce nu te vor lua pe tine ca judecător pentru cele care se iscă între ei și nu vor mai afla în sufletele lor temere față de ceea ce tu ai hotărât și nu se vor supune cu desăvârșită supunere [hotărârii tale].” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 4:65]
• Trebuie să evităm nesocotirea a ceea ce el ne-a poruncit, pentru că aceasta duce la încercări și ispite, rătăcire și la o pedeapsă severă în Viața de Apoi, după cum ni se spune în Coran: „[...] Aceia care fug de porunca sa, să se ferească să nu-i lovească pe ei o nenorocire sau să nu-i lovească pe ei o osândă dureroasă!”[Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 24:63]

Trăsăturile caracteristice ale Mesajului Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)

Mesajul Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) are o serie de trăsături specifice, care îl deosebesc de Mesajele Divine anterioare. Printre acestea, enumerăm:

• A fost Mesajul Divin final, așa cum ni se spune în Nobilul Coran: „Mohammed nu este tată niciunuia dintre bărbații voștri, ci el este Trimisul lui Allah și încheietorul Profeților [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 33:40]
• A abrogat toate mesajele și legile anterioare, de aceea, nicio religie nu va fi acceptată de Allah Preaînaltul după trimiterea Profetului Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în afară de islam, ceea ce înseamnă că ni se impune să îi urmăm călăuzirea. De asemenea, nimeni nu va fi primit în Paradis fără să îi fi călcat pe urme, deoarece el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) este cel mai nobil dintre Mesagerii lui Allah, comunitatea lui (ummah) este cea mai bună comunitate care a existat vreodată întru binele omenirii, iar legea lui este cea mai cuprinzătoare dintre toate. Coranul spune: „Acela care dorește o altă religie decât islamul, nu-i va fi acceptată, și el se va afla în Lumea de Apoi printre cei pierduți.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 3:85] Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „(Jur) pe Cel în mâna căruia se află sufletul lui Mohammed, că oricine din această comunitate, evreu sau creștin, care aude de mine și moare fără să creadă în cele cu care am fost trimis, va fi dintre locuitorii Iadului.” [Muslim, 153; Ahmad, 8609]
• El a fost trimis deopotrivă oamenilor și djinnilor. Redând vorbele unora dintre djinnii care au acceptat islamul, Coranul spune: „O, neam al nostru! Răspundeți celui care cheamă la Allah! [...]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 46:31]

Coranul spune: „Și Noi nu te-am trimis decât ca vestitor și prevenitor pentru toată lumea, însă cei mai mulți dintre oameni nu știu.” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 34:28] În legătură cu acestea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Am fost favorizat față de ceilalți Profeți prin șase lucruri: mi-a fost dat darul discursului concis, dar cuprinzător, am fost făcut izbânditor prin teama [pe care Allah o aruncă asupra inimii dușmanilor mei], mi-a fost permisă prada de război, întregul Pământ a fost făcut mijloc de purificare și loc de adorare pentru mine, am fost trimis tuturor oamenilor, iar șirul Profeților se încheie cu mine.” [Al-Bukhari, 2815; Sahih Muslim, 523]

Moscheea Al-Aqsa, situată în orașul vechi al Ierusalimului, este un loc căruia musulmanii îi acordă un deosebit respect. Este cea de-a doua moschee construită pe Pământ, după Moscheea cea Sfântă din Mecca. Atât Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), cât și ceilalţi Profeți (Pacea fie asupra lor!) s-au rugat în ea.